Regina vacanţelor tale 

POVESTEA UNUI VIN

FETEASCA NEAGRĂ

   Feteasca Neagră  este în acest moment  unul din cele mai apreciate vinuri roşii româneşti. În ultimii ani Feteasca Neagră a devenit foarte apreciată în străinătate şi astfel a ajuns să fie considerată un veritabil ambasador  al României peste hotare sau, altfel spus, un excelent motor comercial de creştere a exporturilor de vinuri româneşti, mai ales că pe pieţele  externe Feteasca Neagră concurează cu succes vinuri deja celebre la nivel mondial, cum ar fi Cabernet Sauvignon sau Merlot.

  Feteasca Neagră este 100% autohtonă , este un soi de vitis vinifera, adică de viţă de vie nobilă, obţinută prin selecţie  arhaică  îndelungată dintr-o varietate sălbatică de pădure (vitis silvestris)   şi a fost cultivată, spun specialiştii, încă din vremea dacilor pe un areal cuprins între Carpaţi şi Nistru. Centrul viticol în care s-au descoperit cele mai vechi dovezi ale prezenţei soiului Feteasca Neagră  a fost identificat în arealul moldovean de pe Valea Prutului, respectiv la  Uricani în judeţul  Iaşi. De altfel, soiul a fost cultivat pentru o perioadă foarte îndelungată de timp în această regiune viticolă  a Dealurilor Moldovei şi a ajuns destul de târziu în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea. Este un soi care a supravieţuit  filoxerei ce a decimat culturile autohtone de viţă de vie la sfârşitul secolului XIX. Este un soi foarte rezistent la secetă şi ger  şi, în prezent, deşi soiul e plantat pe  suprafeţe totuşi reduse, este prezent  în toate regiunile viticole  ale ţării. Popular Feteasca Neagră mai este cunoscută  şi sub denumirile: “Poama fetei negre”, “Păsăreasca neagră”sau “Coada rândunicii”.

   Paradoxal este faptul că până în anii 90 vinul din acest soi nu a avut un mare succes printre români. Ca şi în alte împrejurări, străinii au fost cei ce au remarcat calităţile acestui soi şi mai ales pe cel ce provenea din arealul viticol prahovean Dealu Mare. Este de notorietate acum experienţa investitorului francez Conte Guy Tyrel de Poix care a redescoperit pentru români acest soi savuros. Povestea spune că experimentatul conte corsican, dornic să investească în viticultura românească, se afla prin 1994 în căutarea unei zone prielnice intenţiilor sale şi astfel el a poposit la un podgorean din zona Ceptura care, după datină, l-a servit cu o cană de vin. Licoarea s-a dovedit a fi Fetească Neagră şi ea l-a fermecat pe francez  definitiv şi irevocabil. Guy de Poix a numit-o „Regina vinurilor româneşti” iar din „legătura” lor a luat naştere un întreg proces de modernizare a viticulturii prahovene , cu reîntinerirea podgoriilor, cu renaşterea cramelor particulare, cu apariţia de noi investitori şi branduri şi cu  ieşirea cu succes a acestor vinuri la export.

   Renumitul profesor şi oenolog  Viorel Stoian, în lucrarea sa „Marea carte a degustări vinurilor" , face referire la Feteasca Neagră şi spune despre ea că se detaşează de alte soiuri prin aroma sa specifică dată de asemănarea cu mirosul suav de prune uscate  (a se face diferenţa de prunele afumate). Cu timpul, prin  învechirea vinului, această aromă unică se îmbogăţeşte cu arome şi nuanţe discrete de scorţişoară, coacăze negre şi mure. Maturarea se face în primii trei ani la butoi, iar apoi chiar şi câte 9 ani. la sticlă. Acest proces face ca vinul să capete o textură din ce în ce mai catifelată. Vinul are o culoare de roşu intens, rubinie şi o concentraţie alcoolică de 12-13%.

    Cel mai adesea este un vin sec sau demi sec cu  o aciditate uşor mărită la vinurile tinere dar, odată cu maturarea, el devine echilibrat şi corpolent.

   Vinurile Fetească Neagră se servesc, de obicei, la o temperatură de 14-15ºC, alături de orice fel de friptură, fie ea de de vită, de miel, de  berbec sau de porc, gătite la grătar sau la cuptor precum şi alături de brânzeturi tari, maturate.

   Feteasca Neagră este pe lângă un adevărat răsfăţ gastronomic şi un real medicament. Cercetătorii au demonstrat că prin compoziţia sa biochimică acest vin roşu, consumat în cantităţi de până la 150 ml pe zi, este un antidot excelent împotriva stresului, a bolilor hepatice, cardiace, diabetice şi chiar a cancerului.

   Prin toate cele de mai sus Feteasca Neagră din regiunea viticolă Dealu Mare se constituie într-un excelent argument de a face o excursie pe Drumul Vinului din Prahova. Consideraţi invitaţia făcută şi ţineţi cont de răspunsul dat, într-o împrejurare similară,de celebrul scriitor român, Păstorel Teodoreanu:

          „Invitat fiind la cramă

           Am răspuns, ca bun creştin

           Printr-o scurtă telegramă:

           Vin! „

Hartă Ceptura

Newsletter
Unitatiti de cazare:
Localitate:
Tip cazare :
Clasificare :
Restaurante:
Localitate:
Restaurant cu specific :
Club / Pub / Cafenea:
Localitate:
Tip locatie:
Evenimente:
Localitate:
Tip:
Perioada:
Download